Postat de Am auzit de-a lungul timpului foarte multe persoane discutand despre CRB si aproape de fiecare data am tras concluzia ca nu prea erau in tema.
Deci, ce este CRB? BNR, prin Directia Stabilitate Financiara, a dezvoltat si perfectionat in ultimii 10 ani baza de date a Centralei Riscurilor Bancare, in care, atat pentru companii, cat si pentru persoanele fizice, sunt colectate o multime de informatii cu privire la creditele acordate acestora. Informatiile din baza de date a CRB sunt furnizate bancilor. Pentru a avea acces la aceste informatii bancile trebuie sa obtina permisiunea clientului la care se refera informatiile, prin completarea si semnarea de catre client a formularului „Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare”. Prin acest formular banca poate fi autorizata sa obtina informatii despre Situatia riscului global si Situatia creditelor restante.
In cazul persoanelor fizice, pe langa CRB, bancile mai au la dispozitie si informatiile din baza de date a Biroului de Credit si nu de putine ori se face confuzie intre cele 2.
Raportul obtinut de catre banci cu informatii din baza de date a CRB pentru orice client persoana fizica sau companie, cuprinde 5 capitole majore: Date de identificare, Riscul global pentru luna anterioara, Istoricul pentru ultimii 7 ani, Fraude si Informatii CIP. Riscul global pentru luna anterioara prezinta o fotografie a clientului la sfarsitul ultimei luni de raportare cu privire la creditele pe care le are in prezent. Astfel, de aici se poate afla pe de o parte totalul creditelor datorate de client, adica riscul global, iar pentru fiecare credit in parte se furnizeaza urmatoarele informatii: Tipul de garantii, Tip risc, Termenul acordarii, Felul finantarii, Serviciul datoriei, Valuta, Reesalonari, Suma acordata, Total suma datorata, Suma datorata utilizata, Suma datorata neutilizata, Suma restanta, Data acordarii si Data scadentei. Istoricul pe ultimii 7 ani prezinta, pentru fiecare luna in care clientul a avut credite in sold, informatii despre riscul global si eventualele sume restante sau serviciul datoriei. Sumele restante, daca exista, sunt incadrate intr-unul din urmatoarele tipuri de intarzieri: Tip A (intarziere de max 15 zile), Tip B (intre 16 si 30 de zile), Tip C (intre 31 si 60 de zile), Tip D (intre 61 si 90 de zile) si Tip E (peste 90 de zile). Mai exista si Tipul X in cazul in care creditele au fost scoase in afara bilantului.
Cu ajutorul informatiilor din raportul CRB, bancile pot obtine o imagine de ansamblu mult mai completa cu privire la clientul care solicita finantarea. Astfel, in cazul companiilor, informatiile din raportul CRB coroborate cu informatiile financiare, operationale, despre scopul creditului si informatiile legate de garantii ajuta bancile sa decida daca finanteaza sau nu o companie, iar daca o finanteaza care este tipul creditului, suma, valuta finantarii, durata finantarii, costurile si garantiile solicitate. La fel, in cazul persoanelor fizice, informatiile din raportul CRB sunt coroborate cu informatiile legate de venituri, structura familiei, garantii si scopul solicitarii.
De foarte multe ori, informatiile prezentate de clienti cu privire la credite si intarzieri de plata la primele discutii purtate cu bancile sunt contrazise de informatiile din raportul CRB. Astfel, raportul CRB este un instrument fundamental al sistemului bancar romanesc de astazi, fara acesta bancile ar fi nevoite fie „sa ghiceasca”, fie „sa creada pe cuvant” clientii cu privire la creditele pe care le au si cu eventualele intarzieri de plata din trecut.
Ce stiati despre CRB inainte sa cititi acest material? Banca dvs. v-a prezentat vreodata o copie a raportului CRB?
