Perfect de acord cu ce scrii aici. Dar, nu inteleg de ce ne mai mira ineptiile ridicate la rang de lege.

Tu comentezi, vecinii comenteaza, tara comenteaza. Nimeni nu face nimic.

Aici vreau sa spun sa noi romanii ne meritam soarta. Sa ne bage in mormant pe toti pina la briu, si daca nici atunci nu o sa facem nimic… Sa ne dea si unain cap sa terminam treaba asta.

Daca tie nu ti-ar conveni, mie nu, altora nu, sau chiar nimanui, si am avea coloana vertebrala , am iesi in strada si am da cu pumnu in usa la toti desteptii astia. Dar cita vreme tu scrii, eu iti raspund, amindoi oftam, NU SE REZOLVA NIMIC.

Iesim in strada ??????

NU, asta nu se va intimpla, fiindca noi rabdam si comentam numa la colt de strada, in cafenele si pe bloguri. Asta stim sa facem.

Un mic citat din “V for Vendetta”, daca nu l-ati vazut, incecati
Citat:
“People should not be afraid of their governments. Governments should be afraid of their people. ”

Deci pina nu facem ceva, degeaba scriem.

Înaintasul meu si-a spus off-ul, cu care sunt total de acord. Întradevar nu se va schimba nimic, desi asa cum spuneti IMM-urile SUNT coloana vertebrala a unei economii moderne.
Nenorocirea este ca solutia de a “iesii în strada” nu este fiabila în România – nu uitati câti si-au data viata în ‘89 si câti au fost pedepsiti pentru ca i-au împuscat.
Iar criza pe care o traim nu vine de la faptul ca IMM-urile nu-si platesc darile la stat ci de la faptul ca în 20 de ani mai toate averile tarii au fost transferate catre “privat”. Si cine sunt iei? Taman cei care conduc aceasta tara. Încercati sa calculati daca România ar avea vreo datorie externa daca furturile “edililor” ar fi cuantificate. Dar nu vor fi pentru ca asa cum spun si cârcotasii “grazie, justitia e cu noi”, pardon adica cu iei. Cred ca daca ar trebui sa-l întrebam pe dl. Geoana numai flacara violeta mai poate face ceva. Dar aia nu este în mâinile noastre. Padurile le-au taiat, aerul l-au poluat, apa au murdarito si averile le-au furat. Iar de vina sunt numai IMM-urile. NU? Cautati o solutie fiabila si ne vom alatura cu totii,
dar pâna atunci eu ma duc la treaba, ca doar trebuie sa platim impozitul minim si cineva trebuie sa aduca banii.

Sincer metoda strazii nu merge, metoda plansului in pumni nu merge, metoda constatarii simple nu merge, metoda constientizarii din gura in gura nu merge.
Cred ca suntem vreo 20 de milioane care stim asta si cred ca vreo 10 la suta ar fi capabili sa faca ceva(am omis cateva milioane care fac ceva deja……in interesul lor: teatru politic si trai pe vatrai pe buget). Chestia e ca cei 10% nu se intalnesc, nu comunica astfel ca li se pare ca sunt singuri.
Cati suntem care ne-am saturat si vrem sa facem ceva……unde si cum comunicam?
Cum invatam si pe altii sa comunice ca pana la urma sa vedem ce dorim de fapt toti la un loc si cum ajungem acolo. Cei cu traiul pe vatrai si cu teatrul? Si-au facut plinul ar fi cazul sa se retraga la pensie, ei si inca vreo 5 generatii de-a lor de acum inainte ca si-au asigurat resurse! Cred ca toti avem familii si mai ales copii pentru care sa le asiguram o Romanie unde sa gaseasca unelte cat mai bune ca sa-si puna in aplicare obiectivele.
Asta ar fi o idee economica reala…..adunarea , planificarea si la treaba……in cativa ani ne redresam ca astia ne-au vandut si sapa de lemn (deja incep sa ne inchirieze cladirile, vezi casa poporului sau cum ii spune acum)……Suntem romani ce naiba, mutam muntii cu unghiile daca trebuie, poate copii nostrii vor beneficia de efortul nostru. Parintii nostrii au dat vina pe Ceausescu…..eu sincer realizez ca noi chiar daca am da vina pe sistem, in interiorul nostru am stii ca de fapt ne-am ferit sa facem ceva in afara de a gasi scuze pentru lipsa nostra de actiune.
Sincer cand ma gandesc ce le ramane mie si rusine sa-i privesc in ochi! Daca si lor le lasam un sistem care scoate pe banda rulanta base si altii……, rusine sa ne fie. In acest caz, daca nu facem nimic….ne meritam soarta. Asta putem face in prima faza sa aflam cati suntem, unde, ce vrem si ce stim sa facem, sa ne organizam si sa ii dam drumul…..ca ne trece vremea cu teama de lipsuri. Daca numai ne temem…..ne temem degeaba! Teama in natura impulsioneaza la actiune. Ce, suntem mai slabi ca animalele? Pe noi teama ne inhiba?

Nici o metoda nu e prea functionala…..
Comunicarea e importanta. Acesta e primul pas sa incercam sa invatam sa comunicam. Apoi vedem noi ce facem cu informatiile astfel obtinute….ce naiba 20 de milioane pot sigur face ceva daca reusesc sa comunice!
Dureaza , insa pentru Romania copiilor nostrii merita, scuza ca Ceausescu e de vina…..e depasita, la noi nu mai e nici o scuza…….facem ceva sau doar aratam cu degetul si ne plangem ca in povestea drobului de sare.
Daca base sau altii nu fac nimic pentru noi, n-ar fi momentul sa facem noi restu’ ceva?

Cred ca ne lamentam degeaba online .
Ai nostrii guvernanti , in loc sa urmeze exemplul altor tari din UE care din 2008 au micsorat taxele si impozitele pentru depasirea crizei (unele tari deja au depasit criza) si astfel gasesc solutii ce incurajeaza mentinerea locurilor de munca pentru a scuti statul de plata ajutorului de somaj, ei pun taxe suplimentare care mai de care mai aberante ; Impozit forfetar , “taxa pe savarina(fast food)”,taxa pe avere (de parca acei bani nu ar mai fi fost impozitati odata cind au fost retrasi ca dividente), etc.
Miine o sa platim si taxa pe aer numai pentru ca am avut o initiativa si incercam sa facem ceva …

Citind comentariile de mai sus mi-a ramas in cap ideia de comunicare .
Este foarte importanta aceasta ideie , dar nu cred ca este suficienta .

Haideti sa comunicam cu toti cei din jurul nostru (patroni de IMM-uri) si sa transpunem in fapte strofa de mai jos din Hora Unirii ;

“Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere.
Unde-s doi puterea creste
Si dusmanul nu sporeste!”

Solutia este nu “sa iesim in strada” (cum spunea cineva mai sus) caci nu cred sa rezolvam nimic .
Cite revendicari strigate din strada au avut rezultatul scontat ???

Dar o greva fiscala, sa nu le platim forfetarul pe un an de zile posibil sa le dea de gindit.
Poate ca nu ar strica sa facem aceasi lucru si pentru plata TVA, la incasarea facturilor , nu la emiteterea lor .

Cred ca daca ii ardem la incasari si nu au in timp util banii pe care mizeaza se mai gindesc daca este sau nu oportun sa-i incarce cu taxe suplimentare pe cei care au initiative si care incearca sa traiasca prin propriile puteri …

C A

Pt Dominte Claudiu: Am vazut filmul la care faci referire si, sincer, nu as merge pana acolo. Asta nu inseamna ca ma limitez la blog si nu caut solutii impreuna cu colegii, partenerii si clientii mei, blogul fiind doar o interfata alternativa si foarte utila de comunicare si colectare de opinii. De fapt, in aceasta perioada incerc sa sugerez diverse solutii constructive, adaptate la actualul cadru fiscal.

Pt ezhm7f: Departe de mine gandul de a sugera vreunui antreprenor sa nu mai lucreze, insa nu pot sa nu constat ineptiile fiscale.

Pt C A: Cine se lamenteaza? In plus, din punct de vedere formal, o greva fiscala nu ajuta, mai mult incurca. Oricum, veniturile bugetare sunt intr-o scadere continua, “prietenii stiu de ce…”. Iar trendul, probabil, se va mentine.

suntem produsul alegerilor din viata. ne meritam impozitul forfetar

E adevarat, suntem produsul alegerilor nostre. Insa din experienta stim ca daca printr-o alegere am ales un drum pe care greselile sunt o constanta, tot printr-o alegere, inteligenta de data asta, pentru ca am castigat experienta, putem schimba directia. indiferent unde ne aflam la un moment dat, putem alege sa schimbam directia, alegand una mai buna, sau cel putin teoretic mai buna.
La nivel de familii romanii sunt practic fara legatura, sunt singuri. Incepe doar vag sa se faca simtite notiuni noi de gestiune financiara in familie ca surse multiple de castig, investitii, traiul pe resursele care sunt generate de investitiile inteligente, cu gandul la viitor, nu la un prezent parca fara sens. La nivel de firme, privim angajatii ca obiecte statistice, cu implicare directa in productie, ca surse de venit pentru firma, cu cheltuieli reduse. Deasemenea, la randul lor, firmele sunt pentru stat doar contributori, nu reprezinta pe unitate o anume importanta, sunt doar o gramada de cotizanti la bunastarea parlamentarilor, procente producatoare de venituri la buget.
Cu alte cuvinte pe tot lantul stat….familie, tratam problemele ca producator de venituri la bugetul propriu. Este alegerea noastra sa privim ansamblu in acest mod. Cine ne impiedeca pe noi, pe fiecare familie in parte sa ne orientam spre a alege alta cale, comunicare, colaborare, obiective comune? Doar faptul ca familiile asteapta ca firmele sa faca primul pas, firmele asteapta ca statul sa ofere cadrul juridic, iar statului ii convine de minune pozitia de acum. Ei sunt ultimii care cad in caz de criza majora, ei si familiile lor. Bugetul se poate justifica, chiar daca fondurile trec printr-o gramada de conturi aducatoare de comisioane, fara sa faca practic nimic palpabil. Sunt justificate cu hartii si stim ca ce suporta hartia…….e foarte greu sa suportam noi. Plus ca anual Romania contracteaza noi datorii,care se transforma cu randament extrem de scazut, devenind datorii foarte scumpe pentru noi, in mici pasi spre ceva ce nu ne prea convine…..dezastrul economic. Pe Romania Constienta incercam sa facem ceva in directie, suntem putini dar incercam (click pe Catalin Raiu).Incercam sa constientizam ca Romanii sunt mai mult decat cred ca sunt!

Impozitul forfetar sa spunem la patru firme la minim, este aproximativ 2000 de euro, 85oo ron. Din experienta proprie stiu ca o firma care executa servicii, care porneste cu investitii numai in scule,consumabile de 2000 de euro in doi ani de zile, plateste la stat 50000 doar pentru salarii, plus inca cel putin inca pe atat alte impozite ale firmei, cam un miliard de lei vechi in total. Asta reprezinta cam 23-24000 mii de euro. Reiese clar in ce masura este interesat statul ca firmele romanesti sa produca si pe deasupra se vede o lipsa de calcule economice de perspectiva ale participantilor la guvernare de pana acum.

@GEMACON: Chiar aici gresim cu totii. Incercam sa scoatem ce e mai bun din situatia actuala. Asta e limitarea pierderilor.

In loc sa combatem cauza, luptam cu efectele. Asta e clar gresit, munca de Sisif. Un fel de cooperativa munca in zadar.

Ineptiile sunt facute legi de aia alesi de majoritatea romanilor (+/- furaciuni electorale), deci ne meritam soarta.

Prin seminarii si plimbari cu “jalba`n protzap” nu se rezolva nimic. Inca mai aveti impresia ca noi suntem in slujba guvrnului/senatului/presedintelui ??? Stie cineva cum suna juramintul depus de un presedinte in Romania ?

Sa ne slujeasca pe noi ! nu noi pe ei !

Si puteti combate ideea asta cit vreti, fiindca nu aveti argumente.

EI TREBUIE SA SE PREOCUPE DE BINELE NOSTRU !!!!!

NU SA O TRIMITA PE MAICA-MEA IN FARA PLATA DUPA MAI MULT DE 40 DE ANI DE MUNCA IN ACELASI SPITAL MIZERABIL ! DA?

4 zile de fara plata la un salar de 4-6-8 milioane pe luna, se simte.

Pt. Dominte Claudiu: Multumim pt comentarii, dar avem rugamintea de a pastra un vocabular decent, conform regulilor acestui site pe care le gasesti la acest link http://www.brokerdeidei.ro/reguli/. Ne pare rau ca a trebuit sa intervenim si sa modificam continutul comentariului tau. De asemenea, te rugam sa incetezi sa mai postezi mesaje instigatoare pe acest blog.
Multumim pt intelegere.

Domnul Dominte!
Revolutia am facut-o, de vreo douazeci de ani. Doar ca am uitat ca nu trebuie sa ne limitam la a transfera totul in mana la cei care au ramas dupa odiosul, care au castigat experienta, bubuind bugetul si inainte de caderea acestuia. Problema nostra e ca caruta merge cas, in alta parte decat am crezut ca va merge. Trebuie doar corectata.
O idee….ca tot suntem la idei aici…..ce ar fi daca romanii, aia multii ar face anunt ca angajeaza pe salarii bune, specialisti in relatii, politicieni sau tehnocrati cu experienta, sa conduca cu cap si raspundere tara asta in directia buna. Astia, de acum, au experienta da-s prinsi de febra puterii si atatea prostii au facut ca nu mai functioneaza caruta, darami-te sa mearga pe drumul bun. Nu ei is de vina ca ne fura, suntem nici 20 de milioane, ca au ajuns acolo e problema. Suntem mici copii daca ne ajunge scuza ca ei au facut dezastrul… Noi toti prin ce am facut, si eu si dumneata si toti le-am oferit pleasca, si ei cu experienta de tepari la buget castigata in ani grei de delapidari si alte smecherii, nu puteau sa nu incerce sa obtina puterea si sa profite de ea. Nu-s lipiti in scaune. Mai sunt ei cred cativa,politicieni, care chiar vor sa mearga pe strada si sa le zambesca oamenii nu sa-i injure si sa-i blesteme de cate ori aud de ei, da’ sa-i vada.
Copii celor cu familii nu-s cobai sa probam la cate revolutii si perioade de instabilitate politica si economica rezista. Avem pe langa datoria de a trage caruta la semne, romaneste, nu europeneste, sau americaneste, avem datoria zic de a mentine tara asta asa cum e pe linia de plutire, doar sa ii schimbam directia, si sa punem acolo sus, pe cine incearca macar sa se dovedeasca capabil.
Daca la firmele mari se practica ca aceia care raspund de sume mari, gestiune si alea, alea sa isi asume raspunderea garantand cu eu stiu, cu ce garanteaza, bunuri si alte alea, pai asa poate garanta si un grup de parlamentari care au curajul sa ne duca unde vrem, cu ce au ei case, averi si alte alea. Daca se crede in stare sa garanteze, daca nu….sa stea deoparte. Asta e raspundere, sa raspunda cu viitorul copiilor lor si sa vezi ce atenti o sa fie si cu imprumuturile externe si cu impartirea bugetului. Mai ales atunci vor fi foarte preocupati ca firmele romanesti sa aiba resurse ca sa functioneze, pe principiul de colaboratori la buget, nu pe cel de sclavi ai bugetului. Ca vorba aia, daca tragi linie……firmele romanesti fac parte in parte cu statul, si daca nu fac asta risca puscarie sau succes, cum le iese. Asta da perspectiva de firme puternice romanesti, astea cladite pe principiul de ocolit legea si taxele. Ne specializam in asta, ii specializam pe angajati sa faca asta…..ce mai o armata de specialisti in evaziune fiscala. Si pentru ce….pentru niste politicieni care profita pur si simplu de increderea noastra, sau mai rau de rabdarea noastra romanesca, binecunoscuta, ca nu degeaba s-a inventat notiunea de explozie a mamaligii!

@ ADMIN: Va multumesc pentru moderarea mesajului. Ideea de baza pe care incerc sa o transmit, este intradevar una “de actiune” nu de lamentare. Daca aceasta atitudine de actiune si anti-lamentare nu se incadreaza in ceea ce doriti dvs. pe acest site, imi pare rau pt. dvs. , dar trebuie sa fiti constient ca nu toate ideile din lumea aceasta se vor incadra in ceea ce doriti dvs.

Va rog sa propuneti si dvs. o solutie ca sa putem discuta pe marginea ei.

Pt Dominte Claudiu: Solutiile legale pe care le avem la dispozitie sunt: incetarea activitatii, trecerea la PFA, II sau IF, infiintarea unui off-shore, pastrarea situatiei juridice actuale, infiintarea unui grup de lobby pe langa Ministerul Finantelor pt eliminarea acestei ineptii fiscale si a altora care incep sa apara sau combinatii intre alternativele mentionate anterior.
Restul solutiilor si actiunilor nu doresc sa le aduc in discutie.

Pt Dominte Claudiu: in legatura cu iesitul in strada avand ca scop probabil demolarea conducerii, conform unei oarecari Carti Sfinte, a Bibliei de exemplu, Romani 13:1, “caci nu este stapanire care sa nu vina de la |Dumnezeu” ai grija pe cine iei ca aliat in strada. Daca esti de acord, conform Matei 6:4, “nu puteti sluji si lui Dumnezeu si lui Mamona”.
Nu te mai lasa instigat tu la randul tau de unul si de altul asemenea unchiului de la ap 2, care are astfel de conceptii pe langa obiceiul de a adresa injurii femeilor cu mai multi copii, care mai merg si pe la biserici reformate si pe care le considera slabe si fara caracter ca urmare.
Revizuieste-ti conceptiile despre viata cu atat mai mult cu cat criza economica impune ceva schimbari de conceptii.
ACEASTA ESTE SOLUTIA MEA: SCHIMBAREA SA PORNEASCA DIN INTERIOR!

Ideea este a unei solutii combinate!
Indiferent cate lobby-uri se fac, fara sprijin popular, firmele vor fi si sunt percepute de jos in sus,( persoanele a caror forta de munca e necesara ), ca niste exploatatatori. Parte e perceptia definita de educatie, insa o mare parte a acestei perceptii este sustinuta de “conflictul” dintre angajati si firme.
Ne “tragem in piept” unii pe altii.
Angajatul “statistica” e mai putin productiv ca angajatul “persoana”.
Firma are problemele ei financiare, in acelasi timp insa angajatul are probleme financiare. Suport de la firma 0. Suport de la stat, deasemenea, prin cresterea preturilor, a taxelor ca sa recupereze sumele necesare functionarii, nu exista.
Spun de fapt ca acest lobby daca are doar scop de a micsora taxele……efectul e practic 0 in timp.
Privit foarte practic……statul este pe butuci…bugetul depinde acum printre alte sume de taxele de la firmele care mai functioneaza, in mod clar, implica si impozitul forfetar. Daca sumele pe care firmele le obtin in cazul in care lobbyul are succes, nu scad intr-un fel sau altul presiunea care se va transfera pe angajati, din partea statului, productivitatea lor scazuta si interesul scazut duc la cheltuieli mari de productie. In timp angajatul se prezinta la serviciu doar pentru a achita taxe la stat. Implicarea sa este proportionala cu interesul pe care firma il atribuie veniturilor sale. Deasemenea implicarea sa este proportionala cu capacitatea sa de a asigura in familie, din veniturile de la locul de munca, inclusiv necesitati suplimentare, mici cheltuieli ocazionale care aduc pe undeva stare de bine in familia angajatului.
Cresterea interesului firmelor in a ridica nivelul de salarizare al angajatului, duce in scurt timp la efecte prin implicarea directa a angajatului in cresterea productivitatii, poate doar prin stabilitate emotionala, cresterea atentiei si concentrarii la probleme de productie nu la cele de acasa.
Angajatul gandeste si actioneaza automat, fara implicare, avand probleme financiare majore acasa.
Inca in Romania nu exista o relatie echitabila de respect intre firma si serviciul pe care angajatul il presteaza firmei.
Castigurile noastre chiar cresc proportional cu implicarea angajatului. Daca transferam efortul de pe firme pe ei rezultatul nu are decat efect pe perioada extrem de scurta, putini dintre angajati mai rezista fizic si psihic la eforul financiar de acasa.
Cred ca lobbyul are efectiv o valoare doar daca resursele astfel puse in miscare duc la o scadere a presiunii pe angajat.
Poate ca avem impresia ca e treaba statului….insa ne afecteaza direct si nefavorabil. Statul, e clar, departe de a cauta solutii pe termen lung….doar incearca sa scape de situatiile care apar pe parcurs.
Scaderea presiunii pe firme si cresterea ei pe angajat duc la efecte inverse in timp destul de scurt. Colapsul psihic al multor angajati este aproape inevitabil.
Majoritatea sunt dezamagiti si dezorientati. Nu mai au curajul sa privesca mai mult de o zi doua in viitor. Lipsa unei perspective a copiilor lor ii streseaza enorm, afectand productivitatea si implicit crescand valoarea pierderilor efective ale firmei datorate lipsei de implicare si pierderii de timp cu gandul acasa.
Daca implicarea in buna functionare a firmei, nu il elibereaza de problemele de acasa, practic acesta e absent, ii platim prezenta……si stim ca este de multe ori foarte scumpa.
Pentru ca sunt undeva intre a fi patron si a fi angajat, inteleg pe pielea mea aceste efecte. Timpul pierdut cu gandul la taxe este ca proportie, mult mai mare, decat cel cu gandul la productie.
400.000 de firme scapa de forfetar si 20 de milioane platesc taxe marite. La cum suntem condusi asta este efectul.Dar daca sumele eliberate astfel….trec o parte macar si spre angajat efectele sunt o crestere a castigurilor, pe de o parte a firmelor, pe de alta a angajatilor. Proportia in care este necesara va defini in timp o zona de echilibru intre investitia in interesul angajatului si investitia in viitorul firmei.
Interesul este pana la urma de a micsora cheltuielile cu timpul pierdut. Timpul pierdut depinde in masura foarte mare implicarea angajatului.
In echipele mele am constatat la un moment dat, ca investind in interesul angajatului, prin cresterea platilor a dus la micsorarea echipei necesare. Persoana, bine platita, care avea grija ca angajatul sa fie in permanenta implicat in activitati productive a devenit in scurt timp o cheltuiala nejustificata. Viteza si calitatea au crescut considerabil. Ieseau la iveala capacitatile fiecarui angajat de a-si organiza timpul de munca. Daca pana atunci aveam nevoie de 10 persoane pentru a intruni capacitatile fizice si psihice necesare unui montaj, dupa cresterea veniturilor trei patru persoane ieseau in evidenta ca fiind in plus, pentru acelasi tip de montaj. Scoaterea lor din echipa nu mai era considerata ca fiind facuta cu rea intentie de catre firma. Ceilalti acopereau clar toate necesitatile si faceau eforturi deosebite sa arate asta prin activitatea lor. Functionarea echipei era ireprosabila, timpii morti erau chiar greu de depistat de catre firma, angajatii eliminau permanent acesti timpi morti. Nu mai subliniez si aspectul echipei din puct de vedere al profesionalismului. Practic se organizau in functie de necesitatile montajului nu in functie de comenzile firmei. Adaptabilitatea a crescut si ea considerabil. Veniturile echipei fiind marite, bonusurile in functie de implicare nu reprezentau o problema.
Investitia in interesul angajatilor a fost pe departe cea mai buna investitie.
Sunt foarte multe de spus referitor la modul in care s-a imbunatatit activitatea firmei dupa investitia in interesul angajatilor.
De aceea subliniez inca o data, firmele fara angajatii lor sunt doar statut, sume de bani circulante, cheltuieli etc.
Firma este un organism a carei celule sunt angajatii.
Investitiile sunt fara valoare daca nu produc cu eficienta maxima.
Ca idee….o firma cat ar avea de castigat daca puterea de cumparare a clientilor ei ar creste cu 10%?
Cum foarte multe IMM-uri au ca clienti persoane fizice sunt sigur ca impactul se simte.
Deci facem lobby pentru disparitia forfetarului sau pentru cresterea puterii de cumparare?
Dar daca o persoana fizica beneficiaza de venituri mai mari si plateste impozit marit pe sumele pe care nu le cheltuieste pe servicii sau produse?
S-ar pune banii in miscare, ar creste interesul angajatilor, forfetarul ar fi cea mai mica problema.
Prefer decat sa montez o yala singur sa ma ocup de altceva in acest timp. Insa la veniturile de acum montez yala si un montator sta si se plange ca familia ii moare de foame. Ca angajat prefer sa am bani de aruncat pe servicii si produse, implicandu-ma in ceea ce stiu cel mai bine.
Daca nu cheltuiesc banii…..deci nu ii pun in circulatie, sa mi se ia, procent marit. Atunci sigur ala cu yala cumpara yala si o monteaza, iar eu gandesc linistit la problemele angajatorului meu.
Si pe deasupra si cel cu yala are cat de cat putere de cumparare.
Suntem la Brokeri de idei.Nu?

Buna seara,

Nu stiu ce ati inteles voi din ce am scirs, dar esenta este urmatoarea: (nu de a demola sau strica ceva, ci doar de a actiona, nu de a discuta la nesfirsit)

Trebuie actionat, trebuie facute vizibile problemele. Asta nu se va face niciodata pe un forum/blog in care fiecare isi spune ideea. Aceasta se poate face numai in cazul in care “ADMIN”-ul ia initiativa si sintetizeaza ideile. Problema ce apare ulterior (si sper sa fiti voi -brokerdeidei- cei “altfel”…), este de a duce mai departe sinteza ideilor.

Intradevar, am citeva conceptii mai “de actiune”, in sensul refuzului lamentarii, actiunea (prostia) lor cere o reactie din partea noastra, adica cererea de a se intra in normal.

Ideea mea pe marginea acestei idei, e aceea de a face o petitie online pentru inceput.
Cine e de acord ?

@Fmiha: te rog lasa-l pe Dumnezeu din discutia asta. El e unul si mare, dar in problemele astea , EL nu ne poate ajuta. Daca tot esti in tema cu religia, mai e o vorba, D-zeu. ii ajuta pe cei ce se ajuta singuri.

Deci cine e pt o petitie ???

@GEMACON, navilime, CA si altii: Propun sa folosim nume reale, sa fim responsabili de ceea ce afirmam pe acest blog.
Personal stau drept pt ceea ce spun aici. Se mai incumeta cineva ?

Sunt constient ca avem de 6 ori mai multi “securisti”(SRI, si alte servicii, conform rapoartelor oficiale), decit inainte de revolutie, dar fiti mindri de ceea ce credeti si spuneti. Sub protectia anonimatului orice copil e mare businessman.

Vad ca am instigat la putina polemica. As vrea sa cred ca aici se poate exprima fiecare cum gandeste si mai ales ceea ce simte.Daca apare cineva putin revoltat nu cred ca o masura ar fi cenzurarea. Prin simpla apartenenta la acest forum cred ca isi va schimba cel putin limbajul.D-lui Claudiu ii transmit ca achiesez la ideea cu petitia si as fi primul care as semna-o cu numele adevarat.Cunosc un proverb romanesc:”Pestele se impute de la cap si se curata de la coada”. Eu unul sunt pe la coada.Daca se mai gasesc cativa poate reusim cel putin sa ne facem auziti, nimic mai mult.

Domnul Dominte!
Sa presupunem ca exista cineva sa se ocupe de evolutia acestei idei in timp cat mai scurt. E vorba de rabdare, implicare, perseverenta si mai ales timp pentru a gasi caile spre atingerea acestui obiectiv.
Sunt convins ca textul: “nu de a demola sau strica ceva, ci doar de a actiona, nu de a discuta la nesfirsit” are baza reala.
Sunt dispus nu numai sa subscriu ci si sa fac ceva palpabil pentru o asemenea petitie.
Sunt usor de gasit, oricum aveti posibilitatea de a face primul pas spre ce doriti….contactati-ma!

Singura solutie e greva fiscala si anuntul acestei masuri in presa. Imaginati-va ca toate IMM-urile din Ro nu achita darile la bugetul de stat!
Imi aduc aminte ca era un tip din Craiova care a incercat “greva fiscala” pe cele 3 firme, dar chiar nu stiu ce a patit.
E clar singur nu ai cum sa te pui cu ei!
Daca s-ar reusi punerea de acord a tuturor, sunt sigura ca guvernantii vor face ceva.
Ok, riscam penalitati o perioada,dar daca toti am avea coloana vertebrala (fapte nu vorbe), atunci vor fi nevoiti sa se uite si la firmele mici.

Mai e cineva pe situl asta ? sau e mort?

subiecte noi nu vad, deci brokerajul de idei a esuat.

Pentru Alin:
Mort nu e! Dar a luat o mica pauza.

Colaboratorii promit sa revina in forta dupa 1 septembrie, poate chiar inainte.

Ne cerem scuze pentru pauza atat de lunga…