Comments on: Romania intre oportunism si profesionalism

By: Liviu Sav

Liviu Sav — Wed, 03 Mar 2010 12:41:31 +0000

Pentru Raluca: Multumesc pentru aprecieri. Eu personal folosesc urarea de “Sanatate!”. Cand norocul se termina, nu-i o tragedie, dar cand apar problemele de sanatate, poate fi un inceput de tragedie.

By: Raluca

Raluca — Wed, 03 Mar 2010 10:41:42 +0000

Editorial excelent, regasesc micile mele experiente din mediul de afaceri oradean, competentele formate de scoala, iar despre politica nici nu mai vorbesc. Imi place mult paragraful “Acesti giganti cu picioare de lut au aparut pe fondul unui profesionalism indoielnic si al unui oportunism iesit din comun, care se poate transforma in orice moment dintr-un avantaj competitiv intr-o piatra de moara legata de gatul afacerii. La randul lor, angajatii din mediul privat se intind intre cele doua extreme, oportunisti si profesionisti. Oportunistii cer totul de la inceput, chiar daca, in multe cazuri, nu sunt capabili sa dea mai nimic angajatorului in afara de promisiuni.” Din experienta mea, cred ca angajatorii cauta oameni intre cele doua poluri. Oricum, metafora surprinde bine realitatea dualismul oportunist-profesionist. De-asta urarea cea mai buna la noi este “Sa ai noroc!”.

By: Catalin raiu

Catalin raiu — Mon, 22 Feb 2010 11:36:14 +0000

Asa cum imi este obiceiul privesc si de jos in sus!
Idee este ca un specialist devine specialist copt pe la 40 de ani, asta insa fiind varsta la care Romania nu prea pune baza pe om.
Studentul, necopt habar nu are ce capacitati are. Il iau firmele, il educa, ii dezvolta capacitatile creatoare si pe cand sa ia bani pe acest program de educare….tanarul se dezmeticeste. Daca e asa de capabil……in strainatate e mai bine platit….si zbrrrr.
Firma bineinteles ramane cu educatia si plata ei…rezultate 0 practic.
Chiar cu contracte bine puse la punct nu obtin decat o persoana care nu da randament ca este cu mintea in strainataturi.
Intre timp, cei de 40 de ani, le vine mintea la cap, scapa de educatia copiilor si sunt capabili acum , datorita greutatilor prin care au trecut sa fixeze obiective, sa le atinga….dar pe pretul corect. Firmele romanesti insa ca tot romanul care da cu capul pana distruge obstacolul, pregatesc inca o tura de studenti…practic platesc educatia specialistilor americani sau de alte nationalitati. Principiul….pregatirea lor si salariile sunt mai mici. Corect…la cheltuieli asa iese bine, in America asa iese bine….in Romania nu.
In america, faci scoala, cariera, apoi familie si copii.
Romanii de cand ma stiu fac scoala, familie, copii, apoi privesc in fata la cariera, pe la 40 de ani.
Deci eu vad ca o problema majora ideea firmelor de a plati doi lei pe un porumbel decat sa plateasca 4 lei pe un specialist copt care in timp produce 400,000 de lei, pe langa salariu. Ce deh pe la 40 se mai trage omul pe langa casa, e satul de strainatate.
Porumbeii daca ar fi platiti ca dincolo si apreciati la acelasi nivel…..ar sta cu draga inima ca doar nu sunt batuti in cap, sunt chiar inteligenti.
Asa ca idee….investitia in porumbei e pe undeva mai scumpa de mii de ori decat investitia in ciori, astea sunt capabile de supravietuire in orice conditii si sunt stabile. La 40 de ani care e angajat si platit bine, nu mai cauta de lucru pana la pensie. Plus ca da 100% ca stie exact ce vrea si ce poate oferi!