Restantele la credite continua procesul de deteriorare puternica de pe tot parcursul anului 2009, cu mentiunea ca tendinta s-a accentuat in ultimele 2 luni (octombrie si noiembrie). Conform BNR, in fiecare dintre aceste ultime 2 luni s-au inregistrat cresteri de restante de mai mult de 10% fata de soldul lunii anterioare. Doar in ultimele 2 luni s-au inregistrat restante noi de 1,5 miliarde RON din cele 5,1 miliarde RON inregistrate in primele 11 luni din 2009. Astfel, la nivelul tarii s-a ajuns la o pondere a restantelor de 3,96% din totalul creditelor in sold la sfarsitul lunii noiembrie fata de 1,44% in decembrie 2008.

Cea mai catastrofala performanta a fost inregistrata de judetul Bihor, unde s-a inregistrat o crestere de 336% a restantelor in valuta in noiembrie fata de octombrie. Din cele 629 de milioane RON restante noi la valuta inregistrare in noiembrie la nivelul intregii tari, 437 milioane RON sunt din Bihor. Adica mai mult de 100 de milioane de euro restante noi intr-o singura luna, intr-un singur judet. Astfel, in Bihor, nivelul restantelor la creditele in valuta a crescut in procent de la 3% in octombrie la 13,33% in noiembrie. Astfel, s-a produs un salt spectaculos al nivelului restantelor si pe total portofoliu de credite la 10,95%.

Puteti vedea datele publicate de BNR cu privire la restantele pe judete aici: http://www.bnro.ro/Comportamentul-financiar-al-populatiei-si-agentilor-economici-in-profil-teritorial-3171.aspx

Se pare ca multitudinea insolventelor voluntare inregistrate in ultima vreme au influentat semnificativ cresterea nivelului restantelor si dau batai de cap neasteptate bancilor. La inceputul anului 2009 se punea problema cum si cand vor fi  executati silit clientii de catre banci si toata lumea se gandea la pierderea de valoare a imobilelor si nici din gresala la faptul ca acestea nu vor putea fi executate. Astazi, in cazul persoanelor juridice cu restante, bancile sunt blocate, cel putin temporar, in incercarea de a le executa daca acestea intra in insolventa, mai ale in insolventa voluntara. 

Cat de curand bancile se vor decide sa mearga cu restantele la “doctor”, dar s-ar putea sa fie prea tarziu… Ce credeti ca ar trebui sa faca bancile inainte de a fi prea tarziu?

Bookmark It

Creditarea companiilor este si va ramane pentru o vreme un subiect fierbinte in Romania, si nu numai. Cand se discuta de creditare se are in vedere cu predilectie creditul financiar, oferit de diversi finantatori, cum ar fi bancile, societatile de leasing, societatile de factoring si alte IFN-uri, dar se uita, in general, de creditul comercial, o componenta cel putin la fel de importanta in finantarea afacerilor, si de creditul fiscal, format din diverse datorii catre stat neachitate la scadenta legala si care a fost mult timp o resursa de dezvoltare puternica pentru o anumita parte a afacerilor romanesti care au prosperat in ultimii 20 de ani.

 Creditul financiar s-a propagat, in ultimii 2-3 ani, foarte puternic, in special datorita faptului ca strategiile bancilor aveau in vedere aspectele comerciale ale creditarii, lasand deoparte problemele de managementul riscurilor. Creditul comercial a inceput sa fie acordat din ce in ce mai usor de catre furnizori, pe masura ce liniile de credit bancare au preluat povara incasarilor, astfel ca furnizorii au ajuns sa vanda fara a fi interesati prea mult de termenul de incasare. Creditul fiscal, pentru afacerile care reuseau sa il obtina, a fost o adevarata „mina de aur”, oferind posibilitati de dezvoltare aparent nelimitate.

 A venit, insa, criza financiara, urmata de criza economica si s-au produs perturbari puternice la nivelul celor trei tipuri de credite.

 Se spune ca nu se mai acorda credite financiare. De fapt, in cazul multor banci, nu este vorba de o criza de lichiditati, fiind vorba de o criza de neincredere reciproca. Bancile considera ca multi clienti nu vor fi capabili sa isi onoreze obligatiile de plata asumate deja si nu doresc sa le acorde credite noi, deoarece acestea doar ar acoperi „gauri” din trecut. Multe banci au deja experiente „nefericite” cu clienti traditionali care nu mai reusesc sa isi ramburseze ratele si dobanzile la scadente. Pe de alta parte, clientii considera ca bancile nu mai sunt partenerii de incredere de alta data, cara ii ajutau la nevoie cu bani fara prea multe intrebari, asa ca nu mai cauta ajutor acolo.

 Creditul comercial s-a evaporat in multe cazuri, deoarece multi furnizori au vazut cum bancile si proprii furnizori le-au redus liniile de credit disponibile, in timp ce clientii nu plateau facturile restante. Astfel, clientii obtin acum termene de plata mult mai mici, iar limitele de credit comercial au fost si ele diminuate drastic.

 Deficitul bugetar din 2008 impreuna cu diminuarea continua a incasarilor la buget in 2009, imping statul catre o pozitie mai ferma ca niciodata impotriva creditului fiscal dincolo de termenul legal.

 Cuvantul de ordine in ceea ce priveste creditarea in ansamblu este PRUDENTA. Creditul financiar este reglementat de politici de creditare prudente supravegheate cu mare atentie de departamente de managementul riscului, care au devenit peste noapte cele mai puternice departamente din banci. La fel, furnizorii sunt mult mai atenti cu valoarea si durata creditului comercial acordat clientilor, in multe cazuri implementandu-se proceduri foarte stricte de urmarire a incasarilor. In ceea ce priveste creditul fiscal peste termenul legal, statul, cel putin la nivel declarativ, doreste sa elimine acest tip de finantare, astfel ca incearca incasarea creantelor de la debitori prin toate mijloacele si cat mai repede.

 Companiile care vor reusi sa se adapteze cel mai repede si cel mai bine la noile conditii de creditare financiara, comerciala si fiscala, vor castiga enorm pe termen mediu si lung.

Cum arata experientele dvs. pe timp de criza? Cum va finantati afacerea? Din buzunarul propriu? De la banci? Furnizori? Sau stat?

Bookmark It

Biroul de Credit a fost înfiinţat la iniţiativa sectorului bancar românesc şi îşi propune să sprijine băncile şi societăţile financiare prin furnizarea de informaţii reale, actualizate şi consistente referitoare la persoane fizice care au contractat credite de la bănci sau societăţi financiare, au achiziţionat un produs în sistem leasing sau au fost asigurate împotriva riscului de neplată de o societate de asigurări.
La data de 1 noiembrie 2008, participanţi în Sistemul Biroului de Credit erau 30 de bănci (aproximativ 98,7% din piaţa de retail), 9 societăţi de credit de consum şi două societăţi de leasing.
În prezent, sunt prelucrate informaţiile referitoare la toate produsele de tip credit, similare sau de asigurare acordate persoanelor fizice, informaţii provenite de la instituţii bancare şi non-bancare (societăţi de credit de consum, de leasing şi de asigurări), participante în Sistemul Biroului de Credit, precum şi informaţii despre fraudulenţi şi declaraţii cu inadvertenţe.
Biroul de Credit pune aceste informaţii la dispoziţia băncilor sau societăţilor financiare on-line, atunci când aceştia le solicită în vederea acordării unui credit sau a monitorizării creditelor acordate. Informaţia este furnizată, în termen de câteva secunde, sub forma Raportului de credit.
Raportul de credit conţine: date personale despre titular, data deschiderii contului, numărul de cont (IBAN), tip cont, starea contului, durata contractului, modalitatea de rambursare, suma acordată, suma datorată, frecvenţa plăţilor, rata lunară, data scadenţei, suma plătită, suma restantă, număr de rate restante, număr de zile de întârziere, plăţi şi istoricul lor, pe maxim 4 ani în urmă, angajatorul principal al titularului, date de identificare giranţi, codebitori sau cosemnatari, persoane cu declaraţii cu inadvertenţe, fraudulenţi, data actualizării, alte informaţii. O parte din aceste informaţii nu sunt în mod obligatoriu transmise de către participanţi şi, în consecinţă, pot să nu apară în Raportul de Credit.
Trebuie ştiut de către persoanele fizice, că Biroul de Credit pune la dispoziţia lor, pe baza unei solicitări, gratuit o dată pe an, situaţia înscrierii în bazele de date ale Biroului de Credit, informaţie care conţine inclusiv numele băncilor sau societăţilor financiare la care aceste persoane sunt înregistrate ca debitori. Începand cu a 2-a cerere inclusiv, serviciul solicitat va fi comisionat cu suma de 6 lei. Solicitarea constă în completarea unei cereri la care va trebui anexată o copie a actului de identitate şi trimise prin poştă sau pe e-mail.
Datele de contact ale Biroului de Credit sunt:
S.C. Biroul de Credit S.A.
Adresa: Calea Victoriei, nr.15, cod 030 023,
sector 3, Bucureşti, România

Tel: 0213110267 / 0213104260 / 0213151017
Web: www.birouldecredit.ro
E-mail: office@birouldecredit.ro
situatie@birouldecredit.ro – pentru eliberarea Situaţiei înscrierii la Biroul de Credit.

Este foarte important să vă folosiţi de această posibilitate pentru a verifica dacă informaţiile inregistrate la Biroul de Credit in legătură cu situaţia dumneavoastră sunt corecte şi actualizate.
Sursa: www.birouldecredit.ro

Bookmark It